Apoi, când am crescut, lucrurile s-au schimbat puțin. Îmi plăcea marea la fel de mult, dar era tare greu să te trezești dimineața să mergi la plajă, când ziua ta se încheia cu un răsărit. Mai era și varianta de a îmbina somnul cu plaja, că e fain să dormi și să te bronzezi. Problema e că până pe la 8-9 era frig ca naiba și nisipul era rece și umed, iar după aceea te simțeai ca un pui la rotisor, prăjindu-te până căpătai un auriu frumos. Hahaha! Mai bine un roșu aprins: ))

Țin minte cât de mult îmi doream să merg în Mega Discoteca Tineretului din Costinești. Și chiar am ajuns în primul an când am mers fără ai mei la mare. Era vara anului în care împlineam 18 ani.

Important e că ne-am îndeplinit misiunea. Chiar dacă am rămas fără bani după aceea. Căci am plecat la mare cu economiile noastre și știți cât de mici erau alocațiile.

Să mai spun că Alex, soțul meu, fiind la facultate în Constanța, a fost și barman? Vă dați seama ca, pentru el, răsăriturile și apusurile curgeau pe bandă rulantă? Bine, nu doar ele curgeau, cred că și niște beri sau shot-uri, dar asta e deja povestea din culise.

Povestind despre asta, mă gândesc cum vor fi băieții când vor pleca singuri la mare. Ce aventuri îi vor aștepta? Ce nebunii vor face? Câte pastile de Distonocalm o sa iau ca să dorm? : ))