Pentru mine, toamna înseamnă și castane. Poate pentru că în Ploiești, orașul meu natal, Bulevardul Castanilor era locul unde mergeam cu bunica mea la plimbare. Poate pentru că de când sunt mamă, ne jucăm în fiecare toamnă cu castane… Nu știu. Dar castanele sunt nelipsite. Am scris și anul trecut un articol cu 9 Idei
Despre cartea “Where the crawdads sing (Acolo unde cântă racii), v-am povestit aici și v-am spus cât de mult mi-a plăcut. Ce poveste! De aceea am așteptat cu sufletul la gură și ecranizarea. Eram foarte curioasă să văd dacă filmul reușește să surprindă sălbăticia și frumusețea vieții în mlaștină, singurătatea, abandonul și conexiunea cu mlaștina. Fără
Am aflat despre SuperBlog în urmă cu un an. Am descoperit că este o competiție a bloggerilor, iar anul acesta se află la cea de-a 25-a ediție. Anul trecut nu am avut curaj să deschid această carte. Mi-a fost teamă că voi scrie prost, că nu am mai făcut asta până acum, că nu voi avea
Emoții. Te văd cum îți frămânți mâinile și privirea ta de căprioară încolțită nu încetează să mă caute. Apoi, îți întorci capul către doamna învățătoare și privirea își găsește o ancoră. O iei de mână și pornești către clasă. Tu nu știi încă, dar eu știu. Știu că, de fapt, pornești către tine însuți.
Despre jocurile de cooperare v-am scris și aici, în primul articol dedicat acestui tip de jocuri. Ca un mic reminder, scopul acestor jocuri de cooperare este de a accentua spiritul de echipă, de a îi învăța pe copii să comunice mai bine, să colaboreze și să învețe să câștige în echipă, nu pe cont propriu.