Diminețile au început deja să miroasă a primăvară. S-a dus izul de ger și de iarnă. Îmi plac narcisele care deja și-au înălțat trupurile firave din pământ, dar preferatele mele sunt zambilele. Mirosul lor mă vrăjește. Pentru mine, mirosul lor înseamnă primăvară. Iar anul acesta, primăvara va mai însemna ceva, pe lângă parfumul dulceag al
Grădina de iarnă (Winter Garden) este o carte tulburătoare. Deși intri cu adevărat în caruselul de emoții creat de autoare abia după jumătatea cărții, mi-a plăcut felul în care aceasta a croșetat încet și cu răbdare tot firul narativ. Meredith și Nina sunt două surori, pe jumătate rusoaice, ce poartă cu ele până la maturitate trauma
Tocmai ce am terminat de citit această carte și știu că ar trebui să o las puțin să se așeze în gândurile mele, dar nu pot. Trebuie să scriu despre ea, pentru că așa simt că o voi așeza mai bine în sertarul potrivit. Bunica mi-a zis să-ți spun că îi pare rău (My Grandmother