Să încep de la origini. 🙂 Părinții mi-au dat numele de “Adnana”, inspirați fiind de o fată foarte frumoasă, brunetă și cu ochii albaștri (copia mea fidelă :)), pe care au văzut-o în filmul “Toate pânzele sus”. Filmul este inspirat din romanul lui Radu Tudoran și surprinde aventurile pe mare ale unui tânar aflat în căutarea prietenului său.

Ce să zic, l-au văzut, le-a plăcut, au sperat să ies brunetă cu ochii albaștri și am ieșit șatenă cu ochii căprui, dar tot Adnana mi-au dat numele. Și le mulțumesc.

Să revenim la blog. Încă de când l-am născut pe Filip, am avut în minte ideea unui locușor unde să îmi pot așterne gândurile proaspete de mamă, unde să mă descarc de griji, dar să mă reîncarc cu energie pozitivă. A rămas în stadiul de idee până de curând, adică 4 ani mai târziu. Nu mă întrebați de ce. De fapt…întrebați, ca să nu faceți ca mine. Am amânat. Nu am găsit timp pentru mine. Când am găsit timp, mintea mea era prea obosită. Apoi a apărut Fabian și am ajuns, din nou, în stadiul de ‘amânat’ și ‘fără timp’. Dar nu am mai lăsat lucrurile așa. Am vorbit cu Alex, iar cu ajutorul și susținerea lui, acum scriu aceste rânduri. Și știți ce e și mai interesant? În brainstorming-ul pentru găsirea unui nume de blog, El a fost cel care a venit cu ideea de “Toate pânzele sus”, motivând că mă reprezintă. Și inițial am râs. Dar apoi m-am gândit că e cea mai bună variantă. Și așa va rămâne.

Și pentru că cei doi baieței ai mei sunt sursa mea de inspirație și de la ei a pornit totul, numele de “Toate pânzele sus” capătă și o semnificație mai profundă, dincolo de povestea numelui meu și a romanului. Eu voi fi întotdeauna în urma lor, “umflându-le pânzele” în marea agitată și înspumată a lumii ăsteia pline de suișuri și coborâșuri, călăuzindu-i cum știu eu mai bine. Ei sunt corăbioarele mele, ale căror pânze le voi umfla cu toată puterea mea, cu tot sufletul, chiar dacă știu că într-o zi, când vor crește, ei nu vor mai simți adierea mea. Dar atunci vor avea suficient avânt pentru a depași orice obstacol le va ieși în cale. Și totuși…o mică briză, nu le va lipsi.

Toate pânzele sus, baieții mei!