Adnana – mamă, femeie și copil. Ce găsești pe blogul meu și cum te pot ajuta eu
Adnana – mamă, femeie și copil. Abia acum, când le scriu, îmi dau seama ce copleșitor poate fi. Mă tot gândesc de ceva timp cum să îți spun mai multe despre mine, despre blog și despre cum pot să îți fiu utilă.
Când am început blogul, acum 1 an, am scris pentru mine, pentru a îmi elibera gândurile. A fost un jurnal.
Odată cu trecerea timpului, au început să vină reacțiile din partea voastră și mi-am dat seama că pot sa fiu de ajutor prin tot ceea ce scriu. De la activitățile pe care le fac cu piticii, la furtunile prin care îmi trece mintea. De aceea am început să expun mai multe lucruri despre greul vieții de mamă, incluzând aici greșelile pe care le fac, vinovăția pe care o simt și cum pot să mă readuc pe drumul cel bun.
Nu îți promit că vei afla formula magică pentru a fi o mamă mai bună. Nici că o să fiu terapeutul tău.
Dar îți promit că voi fi sinceră, ancorată în prezent și că nu îți voi adânci frustrările și temerile arătându-ți o viață perfectă, care, de fapt, nu există.
Mă vei găsi pe mine, Adnana, mama. Viața mea de mamă cu doi copii disecată până în măduvă. Vei găsi zâmbete, împlinire și inspirație. În care te vei regăsi și tu.
Dar vei afla unde se ascund și creaturile urâte și întunecate, care ies la suprafață atunci când rănile noastre interioare sunt expuse. Vei vedea zbuciumul unui suflet de mamă care știe când greșește și care caută drumul cu lumină. Și, din nou, te vei regăsi și tu.
Și asta cred că o sa te ajute pe tine, mamă care îți rupi câteva minute să citești blogul meu. Pentru că te vei vedea pe tine însăți în poveștile mele. Atât în cele bune, cât și în cele greu de citit, de simțit, de recunoscut.
Vei vedea că nu ești singura care trece prin furtuni sufletești. Vei vedea că nu ești singură.
Și asta o să mă ajute și pe mine. Pentru că te voi găsi și ne vom înțelege una pe cealaltă. Pentru că și eu voi vedea că nu sunt singură.
Tot aici o vei
găsi și pe Adnana, femeia. La fel de încercată de valuri și furtuni. Vei găsi
călătoria unei fete devenită femeie. Și cred că te vei regăsi și tu. Știu că
maturitatea ți-a aruncat pe umeri prea multe, când sufletul tău încă are
aripile unei fete.
Nu în ultimul
rând, o vei găsi pe Adnana-copilul. Tot cu bune și rele. Vei găsi jocuri și
experimente prin care copilul din mine iese la iveală. Dar vei da și peste
bagajul copilului din mine. Emoții și amintiri care trebuie trăite pentru a
mă elibera.
Cred că acesta
este sensul blogului meu. Să te ajute să pui uneori viața în slow-motion, să te
oprești puțin, să respiri și să îți vezi povestea. Să ți-o asculți și să o
simți. Să o trăiești în culori, nu în alb-negru.
Voi învăța și eu,
alături de tine, cum să trăiesc mai conștient, cum să mă iubesc mai mult și cum
să îmi dau jos ochelarii care nu au făcut decât să îmi întunece vederea până
acum.
Ce simți? Ești
aici, cu mine?
Toate pânzele sus către eliberarea aripilor noastre!
Citește și: Ce fac atunci când mă simt copleșită?
