Scrisoare către tine, Raza mea de Lună
Adnana/ November 16, 2020/ Părți din mine/ 2 comments
5 ani. 5. Cât de mult și, totuși, cât de puțin…
Astăzi faci 5 ani, Raza mea de Lună. După cum spui și tu, ești băiat mare…
Uneori, mă pierd în timp și rămân uitându-mă la tine. Te văd cum râzi, cum alergi, cum țipi de bucurie sau de furie, cum te încrunți sau cum plângi. Ca un film pus pe slow motion, tu derulezi în fața ochilor mei. Și, dintr-o dată, îți văd iar mutrița rotundă și părul cârlionțat pe care le aveai când erai bebeluș.
Mă privești cu ochii tăi negri, îmbrăcați cu gene lungi și mă ajuți să îmi revin din visare. Ce frumos ești! Ce băiat ai devenit!
Ai în tine un amalgam de istețime, bunătate și lumina, dar și încăpățânare și furie.
Ești un vulcan! Ești o energie!
Ești primul care mi-ai simțit și auzit inima pe dinăuntru, ai cântat și ai dansat cu ea, iar apoi mi-ai luat-o și ai modelat-o într-o inimă de mamă.
Acum 5 ani dormeai mereu la mine în brațe. Sau pe pieptul meu. Acum, vrei și tu să te legăn, așa cum fac cu fratele tău mai mic, atunci când nu poate adormi. Și te iau în brațe. Doar că, abia te mai pot ține, iar picioarele îți atârnă, parcă încercând să ne aducă pe amândoi pe pământ, înapoi la realitate.
Ador să te țin în brațe și să dansăm.
Ești foarte isteț, îți plac labirinturile și numeri într-una. Ai memorat cartea Secretul Monstrului și ții minte lucruri pe care eu abia mi le mai amintesc. Pe de altă parte, când trebuie să facem în caietul de exerciții pentru grădiniță, pică cerul pe tine. Nu îți plac liniile punctate și abia aștepți să terminăm ca să ne jucăm cu sculele și uneltele tale.
Șurubelnița este cea mai bună prietenă a ta. Te ajută să demontezi orice. De la tricicletă, kart sau mașinuță electrică, la bucătăria ta de lemn sau bicicletă.
Te înfurii repede și îți încleștezi pumnișorii, iar privirea ta e plină de scântei. Mă înfrunți și răspunzi “Că așa vreau eu!”, dar apoi vrei să ne îmbrățișăm, ca să ne împăcăm.
Dacă ai putea, ai mânca paste cu sos de roșii toată ziua. Și ciocolată.
Dragul meu, îți mulțumesc pentru cine m-ai făcut să fiu!
Îți mulțumesc pentru cine te conturezi să fii!
Îți mulțumesc pentru că mă provoci să fiu mai bună!
Îți mulțumesc pentru că m-ai învățat să iubesc așa cum nu o mai făcusem niciodată, m-ai învățat că nu am nevoie de multe pentru a fi fericită!
Și, nu în ultimul rând, îți mulțumesc că m-ai făcut din femeie, mamă.
La mulți ani, Raza mea de Lună! Să strălucești mereu, așa cum o faci acum!
Pingback: Cine te-a învățat asta?...Mama. - Toate pânzele sus
Pingback: M-a învățat mama! Așa vreau să răspundă băieții mei la: Cine te-a învățat?