Despre încrederea în sine, bullying și nevoile copiilor – rezumat eveniment

Adnana/ May 2, 2023/ Cu și despre părinți, Parenting/ 0 comments

Pe 23 aprilie a avut loc evenimentul Copilăria mică. Grădinița și școala. Adolescența- Între poezie și provocare organizat de Mozaic Media și de Prințesa Urbană

În acest articol voi detalia tematica din panelul 2, în care s-a discutat despre nevoi, încredere în sine, bullying și educația pozitivă din școală și grădiniță. Speakerii au fost:

  • Andreea Neagu – psiholog copii
  • Lila Vasilescu – facilitator educație emoțională, etică și socială
  • Magda Cojocea – învățătoare Step by Step și Waldorf, consultant educațional
  • Mihaela Carada – educatoare

Care sunt principalele nevoi ale copiilor?

Doamna psiholog Andreea Neagu a răspuns foarte concis și astfel am aflat că principalele nevoi ale copiilor sunt:

  • Nevoia de atașament 
  • Nevoia de explorare 
  • Nevoia de autonomie
  • Nevoia de competență (sunt bun sau nu?) 
  • Nevoia de relaționare 
  • Nevoia de co-reglare. Aceasta înseamnă să mă întorc la cineva să îmi liniștească emoțiile, să mi le conțină și să mă învețe să mi le liniștesc și eu
  • Nevoia de autoreglare – după ce am învățat cum să îmi gestionez emoțiile, o să mă pot liniști singur.
  • Joaca
  • Descoperirea

În funcție de vârsta copilului, cele două doamne care sunt cadre didactice: doamna învățătoare Magda Cojocea și doamna educatoare Mihaela Carada au împărtășit cu noi ceea ce dumnealor au descoperit din propria experiență, astfel:

La grădiniță, doamna Carada a punctat nevoia de siguranță, de iubire și conectarea.

În privința școlii, doamna învățătoare a subliniat nevoia de siguranță și nevoia de încredere în cadrele didactice. Mi-a plăcut foarte mult că doamna Cojocea a adus în discuție și câteva dintre nevoile părinților și ale cadrului didactic, și anume: nevoia de control și competiția – “Profesorii vor control asupra clasei. Părinții vor control asupra lucrurilor care se întâmplă la școală.”

psiholog Andreea Neagu
Doamna Psiholog Andreea Neagu, Fotograf: Sabina Ghiormescu

Despre încrederea în sine

Aici simt nevoia să completez informațiile cu câteva aspecte foarte interesante, din cartea lui Jesper Juul, Copilul tău competent. Acesta ne atrage atenția asupra diferenței dintre STIMA DE SINE și ÎNCREDEREA ÎN SINE:

„Stima de sine este suma cunoștințelor și experiențelor noastre despre cine suntem. […] poate fi văzută ca un soi de coloană vertebrală, centru sau nucleu.” p. 105

„Încrederea în sine este o măsură a capacităților noastre – la ce suntem buni și pricepuți sau stângaci și ineficienți. Se referă la ceea ce putem realiza. Este mai degrabă o calitate dobândită, exterioară.” P. 107

Jesper Juul spune că stima de sine și încrederea în sine sunt concepte diferite. Nu pot fi comparate și nu se pot înlocui una pe cealaltă. 

încrederea în sine jesper juul
Sursa foto: Cărturești Foto edit: Canva

Doamna psiholog Andreea Neagu ne-a spus: Copilul e temperament 15% (7.5% mama, 7.5% tata), plus ceea ce aduce mediul.”

Temperamentul sau caracterul unei ființe, ne arată felul cum reacționează, sau cum se comportă în anumite situații de schimbare a unor elemente din mediul înconjurător. (sursa Wikipedia)

Așadar, un copil învață să aibă încredere, când îi vede și pe părinții lui că au grijă de sine sau grijă unul de altul. 

Încrederea în sine se construiește când nevoia de autonomie e împlinită.
(psih. Andreea Neagu)

Ce înseamnă asta? Înseamnă că cei mici trebuie lăsați să facă lucruri, să exploreze, să învețe
din greșeli.

Jesper Juul spune că încrederea în sine scăzută sau lipsa încrederii în sine nu sunt o problemă psihologică, ci o problemă practică de pedagogie. Aceasta poate fi rezolvată cu ajutorul feedbackului obiectiv. Încrederea în sine crește odată cu calitatea reușitelor! P. 111

Am vorbit pe larg în acest articol despre diferențele dintre stima de sine și încrederea în sine și despre ce putem face pentru a crește stima de sine. 

Despre bullying

Bullying-ul reprezintă acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale. (sursa
Dexonline)

panel încrederea în sine
Sursa foto: Mozaic Media Fotograf: Sabina Ghiormescu

La acest subiect au fost subliniate două mari linii de către doamna Psih. Andreea Neagu, pe care trebuie să le dezvoltăm pentru a fi alături de copiii noștri atunci când întâlnesc acest fenomen:

  1. Să ne întoarcem la teoria atașamentului. Țineți-vă copiii aproape!, așa cum spun Gabor Mate și Gordon Neufeld în Cum să ne păstrăm copiii aproape (Hold on to your kids. Why parents need to matter more than peers). O relație de conexiune sigură între părinți și copil este cea mai importantă parte atunci când copilul trece printr-o astfel de experiență. Dacă există baza de atașament, un copil care suferă de bullying va veni și va spune părinților. Iar acesta e primul și cel mai important pas.

În cadrul evenimentului nu a fost suficient timp încât să discutăm și despre bullying-ul privit din perspectiva atacatorului, ci doar al victimei. Totuși, în cartea de care vă aminteam mai sus, este dezbătută pe larg și această perspectivă:

The underlying problem is not the behavior itself, but the loss of the natural attachment hierarchy with adults in charge. When youngsters can no longer look to parents to orient by, they are reduced to instinct and impulse. […] An instinct to dominate arises where there is a loss of appropriate attachments. (Hold on to your kids. Why parents need to matter more than peers, p. 141).

 2. Momentele de conectare. Copiii trebuie văzuți, auziți, ascultați. Putem să îi întrebăm ce mai fac, cum se simt, nu doar simplul: Ce ai făcut la școală? Pentru a îi ajuta să se deschidă, putem începe chiar noi această destăinuire, spunându-le dacă ni s-a întâmplat ceva sau cum ne simțim. 

despre încrederea în sine
Sursa foto: Cărturești Foto edit: Canva

Sper că atât acest rezumat al evenimentului, cât și cărțile din care m-am inspirat pentru a completa informațiile vă vor fi de folos!

Noi suntem generația de părinți de la care poate pleca schimbarea. Este o presiune, dar și o eliberare, în același timp. Atât timp cât ne dorim să fim părinți mai buni pentru copiii noștri, cât recunoaștem importanța inteligenței emoționale și atât timp cât suntem dispuși să lucrăm și cu noi înșine, nu doar cu copiii, putem reuși! 

Aici puteți găsi rezumatului primei părți a evenimentului, în care s-a vorbit despre atașament și traumă:

Eveniment organizat de Prințesa Urbană și Mozaic Media – panelul 1

eveniment mozaic media
Rezumatul primei părți
Share this Post

Leave a Reply