Suntem în Săptămâna Mondială a Alăptării. Prilej bun să vă (mai) vorbesc despre importanța alăptării. 

V-am povestit aici, despre cum a început povestea alăptării la noi,  despre cum am cunoscut frisoanele, durerea și mastita. 

Am scris despre cum am alăptat în tandem și despre auto-înțărcarea băiatului cel mare, care s-a petrecut în jurul vârstei de 4 ani. Teoretic. Practic, ar mai suge și acum la cât de mult le îndrăgește pe cele care l-au făcut mare. 

Încă alăptez. Cel mic are 1 an și 10 luni. 

Am făcut și greșeli de-a lungul celor aproape 5 ani, de când alăptez. Prima a fost în spital, când am cumpărat mameloanele de silicon, sfătuită fiind de asistentele de la neonatologie.

Ideea este că tematica aleasă anul acesta pentru Săptămâna Alăptării nu putea fi mai potrivită. De fapt, trebuia tratată demult. Cam de când a luat naștere această săptămână, dedicată unui aspect uneori vital din viața unui bebeluș.

Da, vital. Fiul meu cel mare, a avut dificultăți de adaptare la naștere. Urmate de un antibiotic puternic, administrat pentru o infecție luată de acolo, din spital. Dacă nu îl alăptam, sunt 100% convinsă că problemele ar fi persistat. Poate chiar agravat.  

Tematica acestui an este „Susținerea alăptării pentru o planetă mai sănătoasă”. OMS și UNICEF îndeamnă guvernele să protejeze și să promoveze accesul femeilor la consiliere calificată privind alăptarea, lucru extrem de important în viața unei proaspete mame. 

Dacă toate cadrele medicale, aparținând secțiilor de Neonatologie (în primul rând), Obstetrică și Ginecologie, Pediatrie și Medicină de Familie,  ar fi instruite corect, cu informații actualizate, rata alăptării ar fi mult mai ridicată. 

În 2019, la nivel global, doar 38% dintre sugarii cu vârsta cuprinsă între 0 și 6 luni sunt exclusiv alăptați. 

Mai mult, lipsa alăptării contribuie la 11,6% din mortalitate la copiii sub 5 ani. (sursa aici)

În lipsa unui cadru medical care să te îndrume, să te consilieze, multe mame, care întâmpină dificultăți, abandonează alăptarea. 

Așa cum medicul ginecolog te ajută să naști, așa cum medicul neonatolog are grijă de bebelușul abia născut, așa ar trebui tratată și problema alăptării. 

Cu aceeași importanță. Și cu aceeași indispensabilitate. 

Când mergi la medic și îi spui că ai probleme în a alăpta, răspunsul majorității este: Nu mai alăpta. Ai alăptat destul. 

Pai, stați, că are doar 2 luni…

Vă spun sincer, salvarea mea a fost Internetul. Da, chiar el. Mai exact, două grupuri de Facebook care sprijină alăptarea. 

Acolo am reușit să mă regăsesc, să văd că nu sunt singura cu probleme și am reușit chiar să găsesc soluțiile. De fiecare dată. 

Așa am reușit să alăptez. Așa am reușit să evit mastita. 

Cine e în spatele grupurilor? Niște femei puternice, care s-au ridicat de jos, au luptat și au ajutat sute și mii de mame și de bebeluși. Fără a fi remunerate. Au primit, în schimb, recunoștință. Și multe rugăciuni șoptite, ca răsplată a sacrificului pe care îl fac.

Iar voi, mamelor care nu ați alăptat, fiți împăcate. Nu sunteți mai prejos. Nu sunteți mai puțin mame. Iubirea nu e măsurată în lunile de alăptare.

Deci, dragă Săptămână a Alăptării, împlinește-ți menirea pentru care ai fost creată și răspândește printre oameni miracolul alăptării și nevoia urgentă de consiliere, de ajutor, pe care o au mamele atunci când puiul le plânge, sânii le frig și carnea tremură pe ele. 

Atunci când, în miez de noapte,în plină enterocolită, cadrele medicale te sfătuiesc să oprești alăptarea. Sursă importantă de hidratare a copilului. Și de alinare în fața bolii.  

Atunci când, în miezul nopții, copilul plânge și tu simți că nu mai ai lapte. Când de neputință și disperare, îi pregătești biberonul cu lapte praf. 

Atunci când mamele se simt mai puțin mame din cauză că nu mai pot alăpta. 

Atunci când apar vina, depresia, neputința, disperarea și regretul..