Pacienta tăcută, un reflector asupra traumelor
Pacienta tăcută e o carte captivantă, care m-a ținut în suspans de la început și până la sfârșit. Personajele construite atât de bine, cu personalități conturate ambiguu, astfel încât să nu ai încredere în niciunul dintre ele.
Thrillerul spune povestea Aliciei Berenson, o pictoriță faimoasă, care își împușcă soțul de cinci ori în față și apoi rămâne tăcută timp de șase ani.
Theo Faber este un psihoterapeut interesat de povestea pictoriței, dar, așa cum afirmă încă de la început, nici el nu se simte în toate mințile. Un indiciu important pentru toate lucrurile care urmează să se întâmple.
“Numele meu este Theo Faber.
Am patruzeci și doi de ani. Și am devenit psihoterapeut din pricină că eram
sărit de pe fix.” p.25
De-a lungul
cărții aflăm despre copilăria traumatizantă a Aliciei, în care mama ei s-a
sinucis, aproape omorând-o și pe ea în accidentul de mașină și despre tatăl
acesteia, care a devenit alt om după moartea soției.
Tot o copilărie
nefericită și plină de traume a avut și Theo, din cauza tatălui său. După o
încercare nereușită de sinucidere, a hotărât să meargă la terapie, lucru care
i-a salvat viața. Datorită terapiei a realizat că psihoterapia este vocația
lui.
Mi-a plăcut
foarte mult cum a fost explorat felul în care o copilărie traumatizantă, fără
terapie, îți dă întregul viitor peste cap, fără cale de întoarcere. M-a
impresionat realitatea în care părinții pot ciopârți sufletul unui copil, cum îl
pot condamna la atât de multă suferință.
Perspectiva
poveștii este privită din două puncte de vedere: unul, al lui Theo, iar cel
de-al doilea e reprezentat de jurnalului Aliciei. Theo vrea să o ajute pe
Alicia, să devină psihoterapeutul ei și să încerce să o facă să vorbească. E
foarte captivant felul în care un personaj tăcut poate „vorbi” atât de bine
prin limbajul corpului și prin privire.
Am găsit foarte
interesant și modul în care iubirea poate fi colacul tău de salvare, dar, la fel
de bine, poate fi și cea care te trage la fund. Mă refer aici la iubirea dintre
Theo și soția lui, Kathy. Iubirea pentru Kathy l-a făcut alt om, l-a făcut să
se simtă văzut și important, dar tot ea l-a adus pe marginea prăpastiei…
Mitologia greacă
inserată printre rândurile acestui thriller a fost firul argintiu cu care a
fost cusută toată intriga. Alcesta este eroina unui mit
grecesc, care își dă viața pentru soțul ei, Admet. Alicia pictează imediat după
moartea soțului ei un tablou pe care îl numește Alcesta.
O poveste interesantă, un reflector aruncat asupra problemelor psihice și a traumelor. Mi-a
plăcut foarte mult, deși nu părea a fi genul meu de carte. Vă invit să descoperiți misterul din Pacienta tăcută.
Pingback: Frontul de acasă, Kristin Hannah - recenzie - Toate pânzele sus