Câte veri mai avem împreună cu ei? Câte…până la prima vară cu prietenii?
Aproape că am ajuns la sfârșitul lunii mai. Mai e puțin și, oficial, vine vara! Neoficial, aș putea spune că a venit deja la ce temperaturi au fost zilele acestea…
Cu gândul la vară și, în special, la 1 iunie, mă uitam prin pozele anilor trecuți. Câte momente frumoase, câte zâmbete știrbe, câte priviri fericite…Și, dintr-o dată, am simțit un fior. M-a curentat prin tot corpul și mi s-a oprit în suflet.
Câte zile de 1 Iunie mai avem de sărbătorit cu ei?
Câte veri ne-au mai rămas ca să strângem amintiri împreună?
...Puține. Prea puține...
Nici măcar nu vreau să le număr. Știu doar că 4 s-au scurs deja. Și știu că tot de la 4 în sus pleacă și numărătoarea lui Fabi, căci nu cred că va vrea să petreacă vacanța cu noi, dacă frate-su e plecat cine știe unde. : )
Nici măcar nu știu la ce să mă aștept. Oare mai vor mai vrea la 15-16 ani să vină cu noi în vacanță? Sau cu noi la piscină? Nu cred. Deci, mai tăiem câteva…
Am uitat să îți spun că puișorii din cuib, cei care piuiau mereu și stăteau numai cu ciocurile deschise, au zburat. Gata! Ce repede au luat vântul sub aripioare și au început propria aventură…
Ce repede vor lua puii noștri independența de coadă și o vor zbughi cu ea…
Câte clipe vor trece până când ne vor spune: Mama, tata, vara asta plecăm la mare cu gașca…?
Păi, stai că…vă dăm câtă înghețată vreți?…Nu. Au depășit perioada.
Vă dăm mai mulți bani de buzunar? Nici asta.
Vă dăm acordul să faceți bungee-jumping?…Zbor cu parapanta?…
Să faceți…ORICE vreți? Numai să veniți (și) cu noi în vacanță???…
Câte secunde vor mai trece până când ne vor repezi că le-am zis La mulți ani! De 1 Iunie? (Deja Filip îmi spune că el e bărbat, la 4 ani și jumătate).
Aleg să mă bucur mai mult de bătaia cu apă, de alergatul prin ploaie sau de concursul de mâncat înghețată.
Vreau să fiu prezentă în verile băieților mei, să mă bucur de soare alături de ei, să râd de cafeaua băută între repriza de alergat după fluturi și cea de tăvăleală prin noroi.
O să am destul timp pentru un selfie, stând pe malul mării, cu capul pe umărul iubitului meu soț, cu priviri prea relaxate, prea plictisite și gândindu-ne: Acum mergem să dormim sau mai lenevim pe plajă?
Aleg să nu mai aștept ceva, acel ceva pe care mereu îl așteptăm și care nu ne lasă să trăim prezentul cu toată ființa noastră.
Hai să ne bucurăm de fiecare vară sau vacanță petrecută împreună cu ei de parcă ar fi ultima! Pentru că e ultima când ei au 4, 5 sau 6 ani. Pentru că fiecare este unică. Și pentru că…nu știi niciodată când va fi ultima, înainte de vara cu prietenii.
