Când îți propui ceva și nu reușești, dar copiii te ajută să înveți o lecție
Îmi propusesem să scriu articolul din această seară în timp ce Fabian dormea, iar lui Filip îi făceam o activitate care să îl țină prins acolo.
Zis și făcut. Fabian adormit. Filip avea de construit o mașină din plastilină. Iau telefonul ca să încep să scriu.
– Mami, mă ajuți, te rog?
– Sigur că da.
Îl ajut și începe să se joace cu ea.
– Mami, facem o cursă împreună?
Și atunci am lăsat telefonul deoparte, am lăsat gândurile pentru articol și am început să mă joc cu el. De la plastilină am trecut la un joc foarte fain, improvizat dintr-o cutie, sfoară și un tub gol de hârtie igienică. Cine rula primul toată sfoara și aducea cutia la el cel mai repede, câștiga.
Am râs, ne-am distrat și am învățat să mai și pierdem.
Apoi am făcut un alt joculeț cu un pai și câteva bucăți de hârtie. A vrut să scriem cifrele 1 și 2, iar el să ia cu paiul toate hârtiuțele cu cifra 1 și să le pună într-o cutiuță. Când obosea se arunca pe spate și eu îi acordam primul ajutor. Asta l-a distrat super mult.
De multe ori, copiii ne învață mai multe decât putem crede. Ei știu să trăiască momentul. Ei știu să se distreze și să găsească partea cea bună din orice. Ei se bucură de orice lucru mărunt și, mai ales, se bucură cel mai mult de timpul petrecut cu tine.
Așa ca azi am pentru tine doar câteva fotografii ale unui copil fericit. Dar cred că valorează mai mult decât orice. : )
