O zi din viața unei mame care stă acasă (partea a doua)
Adnana/ April 10, 2020/ Cu și despre părinți/ 0 comments
Pregătirea prânzului. Deși le dau câte ceva ca să își facă de lucru, se pare ca e mai interesant să fie cu mine în bucătărie. Să fie petrecere în bucătărie atunci! : ) Curăț legumele. Pardon. Curăț un cartof. Fabian vrea să sugă. Filip rămâne să taie cartoful curățat. Revenim. Pregătesc restul legumelor. Meanwhile: Fabi, nu mai da cu polonicul în mobilă, te rog! * Nu trage farfuria că se sparge! * Lasă făinaaa! *Filip, puiule, faci o treabă excelentă! Ce ai zice dacă acum tăiem catofii și în formă de cubulețe?
Pentru o amărâtă de ciorbă ies din bucătărie ca după 3 ore de cardio. Ba nu. Spinning.
Mâncăm. Ciorba sare din castronul lui Fabian, mai ceva ca fântânile arteziene ale doamnei Firea. Ceva, ceva cred că ajunge și pe la el prin burtică.
Schimbă-l pe Fabian că e plin de ciorbă din cap până în picioare.
Șterge scaunul și peste tot în jurul scaunului că mai și aruncă legume.
Șiii...urmează punctul culminant al zilei. Îmbrăcatul să ieșim afară. În curte, mă refer, pentru că stăm izolați. Deci, cum să vă spun...și cred că multe, dacă nu toate mamele din lumea asta, rezonează cu mine la acest capitol. E horror! Era horror și pentru un singur copil. Acum, cu doi...Norocul meu, norocul nostru, mamelor, că vine vara și nu mai trebuiesc îmbrăcați cu n-șpe straturi. Iarna, dacă aș putea, nu aș mai ieși. Ha ha : ) Și acum, mai avem un „noroc” cu izolarea asta. Facem haz de necaz, dacă tot situația e foarte grea...
Reușim să ieșim. Eu iar sunt trecută pe la aerobic, zumba și o ședință de pilates.
Afară: Fabi, hai să nu mâncăm pietricele, vrei?
Nici pământul nu se mănâncă!
Filip, hai să lăsăm șuruburile jucăriilor la locul lor, vrei?
Atenție la trandafiri! Ne înțepăm!
Fabian, vino de la scări!
Mami, mă ajuți?
Mami, mi-e sete.
Mami, fac pipi!
Când intrăm, bineînțeles: “Mami, îmi dai ceva să mănânc?”
Țac-pac, în doi timpi și trei mișcări, improvizez o gustare mai sățioasă. Sau mâncam felul 2. Aici depinde, că nu mâncăm zilnic aceleași lucruri, nu ieșim mereu la aceeași oră...
Mâncăm. Iar schimbat și spălat. Iar curat.
A venit ora de somn pentru Fabian. Filip nu mai doarme ziua de ceva timp. Cât timp îl adorm pe pitic, Filip se uită la desene și “își spală creierul”(după cum zice tati). Dacă adormirea se petrece prea repede, Filip imediat se sesizează: „Mami, nu mi-am spălat suficient creierul. Tre’ să îl spăl bine-bine, să fie curat!” : )
Acum, cât doarme ăsta mic, e timpul nostru de joacă. De fapt, pe lângă joacă, facem tot felul de experimente, lucrăm pe cărticelele cu activități, îi fac tot felul de joculețe și idei pe care le caut de seara pe net...E timpul nostru de conectare. Și el simte asta.
Când se trezește Fabian, luăm o mică gustare și reîncepem cu jocurile. În 3 de data asta.
Asta e a mea! Dă-mi-o! Nu știi care e regula? Dacă e la mine, nu ai voie cu ea!
Fabi, nu da cu mătura în televizor!
Cap, umeri și genunchi...
Între timp, bineînțeles ca e bine venită o mașina de rufe sau una de vase...
Ora cinei. Doamne ajută că mai e puțin și îi cuuulc!
Pregătirea cinei.(vezi prânzul) Hărmălaie, o mână în oală, una pe Fabian, ochii pe Filip...Gata!
Mâncăm. Fabi stă 5 minute în scaunul de masă și apoi o ia la fugă prin casă. Eu după el. To go să fie și masa, nu doar cafeaua : )
Baia. Când era Fabian mic, era mai greu că trebuia să le fac pe rând. Acum se joacă amândoi în cadă, în timp ce îi spăl, e distracție!! Și piscină în baie: )
Șiiiii...în sfârșiiiit Ora somnului! Hai cu o poveste, o alergătură că Fabian nu vrea să stea la poveste...eh, ceva normal pentru noi! Sau ne punem toți 4 în pat și ascultăm o poveste de pe net.
Au adormit. Îngerii cântă pe fundal...ne strecurăm ușor-ușor în sufragerie. Cică să ne uităm la film...Ne uitam. 10 minute, că apoi se aude Fabian plângând. Îl liniștesc, revin pentru încă vreo jumătate de oră. Și...repeat. : ) Ce atâta film? Gata...hai la somn!
Pentru cei care credeau că mamele care stau acasă chiar STAU.
Pentru cei care credeau că e ușor să ai grijă de un copil.
Pentru cei care credeau că o casă e curată tot timpul.
Ziua unei mame e plină. Și noaptea la fel. So...Apreciați-le, aveți grijă de ele și oferiți-le, din când în când, câte o pauză...Pentru că merită!