Mintea noastră e uimitoare. Mii de sertărașe care adăpostesc amintirile, plăcute sau neplăcute, amintiri mai proaspete sau din copilărie, fragmente din anumite momente sau doar o imagine învăluită în ceață a unui sentiment trăit demult…
E incredibil faptul că acum, adult fiind, nu îmi amintesc prea bine ce am făcut alaltăieri, dar îmi aduc aminte de Toate pânzele sus, filmul care mi-a marcat copilăria și chiar… viața.
Îmi amintesc cât de mândră eram că părinții mei mi-au dat numele superbei fete brunete din film și cât de specială mă simțeam. Au sperat ei să ies brunetă cu ochii albaștri și am ieșit șatenă cu ochii căprui, dar tot Adnana mi-au dat numele. Și le mulțumesc.
Chiar dacă, în majoritatea cazurilor, toată lumea îmi pocea numele, numai Adnana, nu ziceau, eu mi-am iubit numele dintotdeauna. Iar aventurile din Toate pânzele sus, mă purtau într-o lume imaginară, unde am învățat ce înseamnă prietenia și faptul că aceasta poate răzbate și prin cele mai vijelioase valuri.