Activități pe care le poți face acasă la Moș Crăciun, în Laponia
Adnana/ December 6, 2023/ Locuri numai bune de explorat/ 3 comments
Aventura noastră în Laponia continuă în acest articol, unde o să vă povestesc atât despre activitățile pe care le-am făcut acasă la Moș Crăciun, cât și despre cele pe care le plănuisem sau despre care am citit, dar pe care nu le-am făcut.
Despre transport și cazare puteți citi în acest articol.
Satul lui Moș Crăciun (Santa Claus Village)
Prima zi am petrecut-o în Satul lui Moș Crăciun, unde ningea ca în povești. Am făcut rost de două săniuțe (le găsești la tot pasul, sunt gratuite și foaaarte folositoare) și am început plimbarea. Nu ne-am dus țintă la Moș, ci i-am lăsat pe copii să se bucure întâi de zăpadă, de săniuțe, de alergătură și de tot ce îi înconjura. După ce au obosit, am intrat în Biroul lui Moș Crăciun, unde decorurile erau de poveste. Cadouri la tot pasul, în pregătire pentru noaptea de Crăciun, elfi și ușițe pe gaura cărora puteai trage cu ochiul și vedea ce fac elfii pe acolo.
Ca să vedeți bine video pe telefon, apăsați pătrățelul de marire a clipului.
Când am ajuns la coadă, copiilor deja le era foame, zăpada chiar face poftă de mâncare. : ) Așa că, am plecat și am amânat vizita pentru mai târziu. Am mâncat la restaurantul Kotahovi, care arăta absolut minunat. Un foc mare în mijlocul restaurantului. Candelabre din coarne de ren și mult lemn.
La capitolul mâncare, totuși… așa arăta meniul. Eu m-am ales cu o salată. Alex cu carnea de ren, iar copiii, cu “minunatele” meniuri pentru copii: cartofi prăjiți și nuggets. Și așa era peste tot. Meniul de copii era format din cartofi prăjiți și nuggets sau burger. Altă variantă mai era cea cu piure cu chiftelute. Și cam atât. Iar la adulți, câteva feluri, specifice lor.
Puteți citi mai multe despre acest capitol și despre cum ne îmbrăcăm în Laponia, în acest articol.
După ce am mâncat, ne-am plimbat cu sania trasă de reni și am vorbit puțin cu doamna care îi îngrijea. Știam deja că doar femelele au coarne iarna, căci masculii le schimbă în această perioadă. Deci doar renițele trăgeau la săniuțe. Mi-a spus că turiștii resping renii fără coarne și că, din această cauză, femelele sunt cele care fac toată treaba pe timp de iarnă. Și ele își pierd coarnele, atunci când sunt gestante.
Vă las mai jos și prețurile plimbărilor cu renii din Satul lui Moș Crăciun:
Ne-am mai jucat puțin prin zăpadă, până ce a început să se întunece și totul a devenit și mai feeric. Apoi l-am vizitat pe Moș Crăciun. Am așteptat în jur de 15 minute la coadă, timp în care copiii oricum s-au jucat pe acolo, deci nu au simțit așteptarea.
Moșul a fost vorbăreț, am schimbat câteva cuvinte și apoi am făcut poza. Am luat pachetul digital (două fotografii + înregistrarea momentului) și poza în format fizic, care a costat 80€. Celelalte două variante erau: pachet digital – 50€ sau doar poza printată – 35€. Dacă nu vrei niciun pachet, vizita la Moș este gratuită. Dar nu ai voie să folosești telefonul mobil pe parcursul întâlnirii cu Moșul.
Vă spun sincer că eu aș fi vrut doar pachetul digital, dar noroc cu soțul meu, că a zis să luăm și poza. Este printată într-un mod special, cu o patină ușor metalică și cu niște culori vii și frumoase, total diferită față de o poză normală pe hârtie foto.
Singurul magazin de suveniruri pe care l-am vizitat a fost Roosevelt cottage, unde se comercializau doar produse din coarne de ren și lemn. Am intrat și în clădirea de vis-a-vis de biroul Moșului, dar arăta ca un Dragon crăciunesc, așa că am ieșit în 2 minute.
Chiar prin Satul Moșului trece linia Cercului Polar, semnalizată prin stâlpi roșii și înalți și printr-o linie clar marcată pe asfalt, vizibilă atunci când nu este zăpadă.
Unde am mai încercat să mâncăm aici: La Santamus. Am încercat de două ori. O dată era închis. A doua oară ne-am dezbrăcat (straturi 3,2,1, știți voi) și apoi doamna de la recepție, care ne privise în tot acest timp, ne-a spus că au închis. Mulțumesc, ce să zic. De arătat, arată frumos. Și au și o activitate faină de făcut pentru copii: de căutat aur printr-un firișor de apă ce curge pe acolo. Dar la capitolul customer service…
Am mâncat la Santa Pizza & Burger. Mâncarea acceptabilă, na. Pizza și burger. Dar arăta… ca la cantină. Poate sunt eu pretențioasă. Sau poate nu.
Am încercat și Three Elves. 5 feluri de mâncare, toate cu ren, elan, ceva, ceva… Și pentru copii, nelipsiții fries&nuggets. Deja nici copiii nu mai voiau, săracii, tot asta, așa că nu am avut ce să mâncam. Ne-am ridicat și am plecat.
Cam așa, în Satul Moșului. Mult marketing, dar îl poți evita și te poți bucura de iarnă și magie.
Băiețeii s-au plimbat 10 minute cu snowmobilele și a fost super distractiv. Friguț, la mâini și față, mai ales, dar super tare.
Mai erau atracții, dar încă nu erau deschise, urmând ca în decembrie să se deschidă. De exemplu: Snowman World, care se deschide pe 6 decembrie.
Am simțit cu toții furnicăturile acelea frumoase și pline de fericire pe care le simți când vezi primele luminițe de Crăciun. Sau primul brad împodobit. Orice vârstă ai avea, momentele acestea îți dau o stare de bine, de nerăbdare și de bucurie.
Imaginați-vă un întreg sat plin de căsuțe frumos decorate, brazi împodobiți și o ninsoare ca în povești. Am fost și eu emoționată, darămite copiii. Așa a fost în Santa Claus Village.
Există și o cameră video care transmite LIVE din Satul Moșului, tot timpul, pe tot parcursul anului. Noi ne-am uitat de multe ori ca să vedem temperaturile și atmosfera și nu am ratat șansa de a ne înregistra și noi dansând, în timp ce ne aflam acolo, iar camera ne filma. Găsiți dansul nostru haios în clipul de la începutul articolului.
*Tip: Atunci când vizitați biroul Moșului, ați putea lua cu voi o sacoșă textilă în care să vă puneți căciulile, mănușile și toate cele, ca să nu vă amorțească mâinile cu ele și nici să le pierdeți pe jos. Spre deosebire de Santa Park, unde există un loc special amenajat unde îți poți lăsa hainele groase, aici trebuie să le cari cu tine.
Santa Park
Santa Park e un parc tematic, indoor, aflat la 10 minute de Satul Moșului. Aici se plătește taxa de intrare. Găsiți prețurile la ei pe site.
Ne-a plăcut foarte mult. Am decorat (și mâncat) turtă dulce, ne-am plimbat cu trenulețul (de două ori), am văzut un spectacol acrobatic al elfilor și al Prințesei Gheții, am participat la Școala de Elfi, ne-am jucat pe acolo (au o zonă de jocuri cu mingi) și… l-am văzut din nou pe Moșul. Că are mai multe birouri și merge zilnic în diferite locuri să vadă cum se descurcă elfii.
Ca să vedeți bine video pe telefon, apăsați pătrățelul de marire a clipului.
Aici nu plătești nici foto, nici video, îl filmezi și fotografiezi pe Moșul cât vrei. Dar este biletul de intrare, să nu uităm.
Și aici a fost frumos. Moșul și-a adus aminte că nu le-a dat ieri cadourile băieților, așa că le-a oferit (contracost) câte o cutie pe care scrie: Santa believes in you, cu câte un ursuleț de pluș înăuntru. Având în vedere că în Satul Moșului cadoul (contracost) consta într-un pix, agendă și încă ceva… ursulețul a fost foaaaaarte fain.
Mai are rost să vă spun că mi-au dat lacrimile când am văzut ochișorii lor mari și sclipitori, când au primit cadourile? Direct de la Moș Crăciun? Nu vă mai spun, că poate credeți că exagerez.
Dar pot sa vă spun asta:
Pentru mine, Moșul a venit deja anul acesta. Și pentru anul viitor. Și pentru Crăciunul de peste doi ani. De fapt, mi-am primit cadourile de acum, până când m-o lăsa memoria. Pentru că o să îi am pe băieți în minte așa: inocenți, curioși, bucuroși, nerăbdători, sclipitori. Este cadoul meu evergreen. Au meritat toată aventura și peripețiile și costurile și oboseala și stresul.
Tot în Santa Park am ales să mergem și la Poștă, deși era una și în Satul lui Moș Crăciun. Aici era un decor aparte și o atmosferă mai frumoasă, pe când cea din Sat era aglomerată și agitată.
Băieții și-au scris scrisorile pentru Moș, iar eu am scris câteva cărți poștale pentru noi și pentru familiile noastre. Încă nu au ajuns, sper să nu se piardă pe drum.
Ranua Zoo, aflată destul de aproape de Satul lui Moș Crăciun
Ranua Zoo se află la distanță de o oră și puțin de Rovaniemi, iar aici se află singurul urs polar din Finlanda. În ziua în care am fost noi erau -19°. Real feel -26°. Ne-am echipat corespunzător, toate cele 3 straturi, ba chiar stratul 2 l-am înlocuit cu un fleece mai gros decât cel de până atunci, cagula+căciulă, mănuși fleece + impermeabile, încălzitoare la mâini și picioare, două perechi de șosete, ghete Kamik rezistente până la -40°, cică. Tot.
De pe la jumătatea drumului, Fabian a început să plângă că i-au înghețat picioarele și mâinile. Și a ținut-o așa până la final. Și dacă ne întorceam și dacă mergeam mai departe, ca să facem turul, distanța era aceeași.
Ca să vă imaginați, din toaaaată grădina aia zoologică, am văzut 3 animale: o vidră, un castor adormit și un lup făcut covrig. Nici măcar ursul polar nu a stat afară pe asemenea ger.
Frumos aici, dar când o fi vară sau mai puțin frig. Acum au fost frumoase plimbarea prin pădure și apusul. Peisaje de poveste, cu adevărat. Până când a început Fabian să plângă.
Vizita la ferma de reni
Aceasta a fost preferata mea și numărul 2 în listă pentru băieți (după întâlnirea cu Moșul, normal). A fost de-a dreptul magic să te afli în pădure, alături de peste 100 de reni. I-am hrănit, i-am mângâiat și am ascultat poveștile frumoase spuse de proprietara fermei.
Am aflat despre această fermă datorită unor grupuri de Facebook de unde m-am inspirat constant în planificarea acestei aventuri. Dacă doriți, vă pot da detalii.
Marita, așa o chema pe doamna de la fermă, este o localnică a satului Kaukonen, aflat la jumătatea distanței dintre Rovaniemi și Levi. Are și o casuță pe care o închiriază prin Airbnb, iar vizita la fermă o acordă doar familiilor mici, niciodată grupurilor mari.
Mi-a plăcut foarte mult de ea, pentru că a specificat în numeroase rânduri că aceasta e o bucată din viața lor de zi cu zi, nu o fac pentru turiști. Iar faptul că atunci când i-am zis că vom întârzia (șoseaua era acoperită cu gheață), deși îmi zisese că hrănește zilnic renii la aceeași oră, iar ea mi-a răspuns: Nicio grijă! Conduceți cu atenție!, a contat enorm pentru mine. Dacă era o companie care se ocupă cu vizitarea renilor, mi-ar fi răspuns că le pare rău, dar vizita se anulează.
A fost cu totul altceva, față de plimbarea cu renii din Satul Moșului. Aici renii erau liberi, în pădure, înconjurați de un peisaj ce îți tăia răsuflarea.
Renii sunt animale sălbatice, obișnuite cu oamenii, dar totuși, sălbatice. La început, se temeau să se apropie de noi. Apoi, încetul cu încetul, au tăbărât pe noi și pe gălețile noastre cu mâncare.
A fost o experiență cu totul și cu totul specială. Nici măcar nu aveau poartă la țarc. Ei ies și se plimbă prin pădure, apoi se întorc acasă, la mâncare, căci acum nu mai găsesc atât de ușor hrană în pădure. Vara pleacă cu săptămânile și, dacă nu se întorc singuri, proprietarii încep să îi caute.
Tonttula Elves Village
Elves Village este un sătuc de poveste, cu căsuțe din desene animate și tot felul de povești și legende despre elfi. Se află langă Levi și noi am fost acolo să bem ciocolată caldă la cafeneaua elfilor. Decorul e desprins parcă din Albă ca Zăpada. Mi-a plăcut foarte mult.
Nu am intrat să vizităm satul, eram obosiți, dar sunt sigură că merită.
Ce mai puteți face acasă la Moș Crăciun
Plimbare cu sania trasă de câini Husky
Bineînțeles că și aceasta era pe lista noastră, dar nu am mai apucat. Primele zile le-am dedicat Moșului și jocului prin zăpadă, iar apoi a fost mult prea frig și a nins. Iar sania cu husky prinde viteză mare, câinii fiind extrem de nerăbădori să alerge. Așa că, am zis pas. Trebuie să găsim motive să mai venim, nu? : )
Sunt foarte multe locuri unde puteți încerca această experiență, atât în Rovaniemi, cât și în Levi. Ne-ar fi plăcut mai mult în Levi, pentru că este mai retras, nu atât de aglomerat și era mai multă zăpadă. Dar sunt și mult mai puține ore de lumină și este mult mai frig.
Kotatieva Winter Leisure Park
Vă place să patinați? Vă puteți imagina cum ar fi să patinați într-o pădure din Laponia? Asta puteți face la Kotatieva Leisure Park.
Eu mi-am imaginat și mi-am dorit foaaaarte mult să patinez printre brazii înalți, îmbrăcați cu paltoanele lor de zăpadă. Dar abia în luna decembrie se deschidea, iar noi am fost chiar în ultima săptămână din noiembrie.
Cu gondola către Restaurantul Tuikku din Levi
Levi e stațiune de schi, iar sus de tot se află restaurantul Tuikku, despre care am auzit multe lucruri frumoase. Mâncare bună, priveliște uimitoare, iar excursia cu gondola până acolo este la fel de minunată. Desigur că se poate urca și cu mașina.
Nu am apucat să bifăm nici acest restaurant, tot din cauza vremii.
Sper ca toate informațiile să vă ajute atunci când vă hotărâți să planificați o aventură în Laponia! Să mergi acasă la Moș Crăciun e o experiență specială, magică, iar organizarea este esențială. Crăciun fericit!
Pingback: Aventura noastră în Laponia, acasă la Moș Crăciun - Toate pânzele sus
Pingback: Aventura noastră în Laponia, acasă la Moș Crăciun (2) - Toate pânzele sus
Pingback: Scrisoare către Moș Crăciun - Toate pânzele sus